Candva demult se organizase o intrecere inedita intre mai multe broscute.
Obiectivul setat era ca cineva dintre ele sa ajunga in varful unui zid format din pietre uscate.
Drept urmare, in acea zi se adunasera destui oameni ca sa le vada si sa le incurajeze.
Cursa incepu… .
Zidul era atat de inalt incat oamenii nu credeau ca va fi cu putinta ca broscutele sa ajunga pana sus.
Majoritatea discutiilor si a exclamatiilor din jur erau: “Imposibil! Prea greu! Nu o sa reuseasca! Nu o sa reuseasca niciodata!“
Broscutele incepeau incetul cu incetul sa se descurajeze.
Toate, in afara de una, care persevera, inca mai continua sa spere si sa se tina de pietre.
Oamenii erau cei care repetau intruna: “  Degeaba mai incearca. E inutil. Nu se poate! E prea greu!”
Una cate una, broscutele se lasau invinse de context si renuntau. Totusi, una mai incerca.
In final, toate au abandonat cursa, cu exceptia celei care in baza unui efort deosebit de intens a urcat pe zid si ajunsese in varf.
Nedumerite, toate broscutele vroiau sa afle cum de i-a reusit.
Una s-a apropiat de mica invingatoare si a intrebat-o cum a facut.
Asa a aflat ca broscuta era surda… . Nu auzise nimic.
Prin urmare, nu-I ascultati pe ceilalti. Majoritatea sunt negativisti, au tendinta de a anihila orice speranta. Iar in acest fel, va fura cele mai frumoase idei, vise sau aspiratii.
Cuvintele au forta.
Noi oamenii suntem influentati de orice cuvant pe care il auzim. Unele dintre ele sunt chiar toxice. Declanseaza imagini si emotii negative, conflictuale.
Cuvintele intotdeauna vor avea greutate.
“Toata lumea stia ca era imposibil de facut. Pana cand, intr-o buna zi, a venit unul care nu stia si l-a facut.” [Winston Churchill]
“Marile realizari nu se obtin prin forta, ci prin perseverenta.” [ Samuel Johnson]
“Indoielile ne asalteaza si ne determina sa dam gres. Ratam obiective pe care am putea sa le indeplinim, din teama ca le vom rata. “[William Shakespeare]
sursa: la-lettre-du-succes.com